Intotdeauna voi pleda in favoarea fructului cu un potential vierme impotriva celui perfect, identic cu celalalt, plasticos, fara gust. Asa mi se intimpla si cu oamenii. Sigur ca n-as vrea sa ma infrupt din mere, pere, cirese pline cu viermi, dealtfel am avut un nod in git plus o migrena o zi intreaga in Africa, in momentul cind m-au anuntat ca tocmai inghitisem o delicioasa portie de spaghete cu larve afumate. Si acum imi salta camasa de neplacere cind imi amintesc. Totusi in razboiul amintirilor cistiga in continuare detasat cele in care culegeam din livada bunicii numai bunatati, netratate cu inovatii ale stiintei reci si obiective, cu smacuri botulinice care sa pastreze aparentele unui fruct minunat, realizat cu interesul alergatorului dupa bani. Gustul acela, parfumul adevarat, viu, natural, rezistenta cojii sub forta dintelui, astea nu se pot uita.
continuare
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment